Google+

„Ce viață de căcat am“…

Toată ziua aud și citesc astfel de statement-uri. Vă plângeți de viața de rahat pe care o trăiți, dar nu ridicați un deget să schimbați ceva. Vă complaceți în defecație. De parcă ați voi înșivă niște defecați.

cacatNu depuneți minimul efort să luați de jos un băț, o creangă, cu care să dați la o parte strat cu strat căcatul în care vă afundați tot mai adânc zi de zi, rahatul care vă intră în gură.

E și normal, de la atâta lene, tot numai căcat vă iese pe gură.

Nu realizați cât de căcat ați ajuns să fiți?

3 Responses to “„Ce viață de căcat am“…”

  1. Asa este, Solarian, ne plangem multi de prea multe. Este cea mai frecvent intalnita caracteristica a romanului: sa se planga, apoi sa protesteze pe la colturi, sa se vaite de tot ce-l inconjoara, iar in final sa faca exact aceleasi lucruri ca in fiecare zi. Vaicareala la noi, romanii, este o chestiune by default de la nastere.

  2. eu nu cred că e o chestiune care ține de naționalitate. Din păcate, felul a privi propria-ți viață ca pe un căcat e un obicei fără frontiere.

  3. scarbos de ce pune mana in cacat eu nas pune mana

Leave a Reply

Google+